Life so far

A trecut ceva timp de cand nu am mai trecut pe aici. Vizitam blogul, ce'i drept, in fiecare zi, dar lipsa de chef, preocuparile si obsesiile nou dobandite imi ocupa mai tot timpul si nu imi mai ardea de scris pe blog. Ce'i drept, nu imi arde de nimic care sa ma solicite intelectual, dar tre' sa ma conformez. Ma uit acum si vad: ultima postare, acum mai bine de o luna, si nici nu e un articol propriu-zis, ci o leapsa. Iar ultimul articol pe bune, acum aproape doua luni. Trebuie remediata situatia :))

Ce s'a mai intamplat zilele, saptamanile astea de cand nu ati mai auzit de mine prin intermediul blogului? Multe, si totusi nimic. Aceiasi rutina zilnica: trezit de dimineata, scoala, mers acasa, calculator, chitara, TV, somn. Asta in mare. Nici nu imi vine sa cred cum trec zilele, si cum se schimba lucrurile, si oamenii pe parcurs. Sunt multe de spus, multe amintiri din ultima perioada a vietii mele, dar anume capitole o sa le detaliez separat.

Acum, ca sa vorbesc doar despre ce ma priveste pe mine...stiti si voi, viata mea se invarte in jurul prietenilor, scolii, si a chitarii. Scoala o lasam deoparte, prietenii cunoscuti acolo la fel. Iar prietenii din afara scolii imi sunt cei cunoscuti pe internet, si fostii colegi pot fi pusi la socoteala, desi nu tinem legatura, si nu sunt la curent cu ce mai e prin viata lor acum. Iar pe cei cunoscuti pe internet, mai ales pe forum, ii apreciez si tin la ei foarte mult. La toti! Am avut norocul, zic eu, sa dau peste persoane cu care ma inteleg foarte bine, si care, in ciuda faptului ca nu ne cunoastem personal, imi sunt la fel de apropiati ca si prietenii de aici. Incepand cu Sandra, Bianca si Nico, pe care le iubesc, si se numara printre persoanele la care tin cel mai mult pe lumea asta. Desi am avut momente in care nu am vorbit, mereu putem lua legatura si e ca si cum n'am mai vorbit de ieri. Si Cosmina, daca citesti asta, esti si tu pe lista persoanelor cunoscute pe internet la care tin cel mai mult, si inca te consider o prietena buna, si vei avea mereu un loc in inima mea >:d< Voiam doar sa stii asta ;)) Si nu sunt numai ele. Toti cei cunoscuti pe forum au un loc aparte in inima mea, si sunt importanti pentru mine. Ba chiar am avut norocul sa si cunosc doua membre din Galati, una din ele pe holurile liceului, iar cealalta la concertul Guess Who :X Si sper sa am ocazia sa ii intalnesc si pe restul >:d<

Ce urmeaza in agenda? Ah da, chitara :X Am invatat multe melodii noi acustice, mi'am cumparat pana, mi'a pierdut'o Manu, mi'am luat una noua, am pierdut'o acum doua zile :-w Dar imi cumpar azi una noua :)) Am compus o melodie noua, care imi place mult, si e foarte speciala si inseamna mult pentru mine melodia, datorita versurilor :X Am multi prieteni chitaristi, si eu sunt singura cu chitara clasica, dar asta e :)) Pana imi ia Manu chitara acustica promisa, imi iau eu singura vreo trei, din bani stransi de mine :)) Am terminat cu orele de chitara pe anul asta scolar, am dat si examen luni, si sunt chiar multumita, mai ales ca proful mi'a zis ca sunt pe drumul cel bun, si mai sunt si singura chitarista pe care se poate baza, fiindca ceilalti doi au absolvit :> Deci nu merg degeaba la cursuri macar :)) Am invatat sa lucrez si in GuitarPro, un program in care scrii partituri, si am compus deja o melodie, cu parte de pian, chitara acustica, la percutie nu ma pricep, deci o lasam fara :)) Si am inceput sa scriu si a doua melodie, cea de care spuneam mai sus ;)) Am scris deocamdata strofa, si trebuie sa o termin, ca e doar partea de chitara acustica :D Si de putin timp ma gandesc la un nume pentru chitara :)) Am primit propuneri nu prea imbucuratoare, si ma gandeam azi in autobuz, in drum spre casa, sa'i zic Allie, ca tot de la Alice vine, dar nu e chiar Alice :D[credit lui GinnyB pentru porecla :X]

Si ar mai trebui sa adaug cateva precizari. Adica una singura. Am fost in weekend, duminica mai exact, pe faleza, sa vad ceva numere de dans in cadrul ACU fest[Arta si Cultura Urbana]. Au dansat trupe de street, c'walk, electro, si mi'au intrecut cu mult asteptarile. Si dupa ce am plecat, a inceput sa'mi para rau ca m'am lasat de dans, chiar daca era dans sportiv, dar in clasa a 6a conta mult pentru mine, si m'a facut sa imi doresc sa ma reapuc de dans, desi nu stiu sigur ce sa aleg, sau daca ma pot apuca pe bune de dans. Dar mi'ar placea sa intru din nou in randul dansatorilor, si sa ma reintorc la pasiunea mea de'o viata.

Cam asta a fost review'ul ultimelor doua luni, si desi ma gandeam la inceput, adica acum vreo douazeci de minute ca nu o sa iasa cine stie ce, se pare ca inca nu mi'am pierdut abilitatea de a dezvolta si inflori, si de a nu ma putea opri din scris :)) Mda, poate nu e cine stie ce, poate e plictisitor, dar e un amarat de articol, scris de manusitele mele, si i se va alatura foarte curand inca unul.

Scurt metraje

Scurtmetrajul este definit caun film ce nu depaseste o lungime de 20 de minute.
Ei bine, de ceva timp imi place ideea asta de a face scurt metraje. Mai ales pe mine, cu talentul meu de regizor, scenograf, si evident cu toata modestia caracteristica :)) Dar chiar mi'ar placea sa am un astfel de proiect cu semnatura mea pe el :-? Si mai mult imi surade aceasta idee de cand am vazut doua astfel de productii pe site'ul Creative Monkeyz.  Unul dintre filmulete il pun si aici, intrucat mi s'a parut foarte dragut, ideea este exceptionala, este realizat foarte bine, iar actorii sunt numai buni. Iar feita aia blonda e pur si simplu adorabila :X


Uncle Jack from Futuristic Films on Vimeo.

Si cred ca i'ar placea si sora'mii sa facem unul :-? Cel putin asa a zis :)) Tot ce avem nevoie e un scenariu, o camera de filmat, actori disponibili, si putina chinuiala cu montajul :-? Cu scenariul cred ca va fi greu...fiindca mie mi'ar placea sa fie ceva sweet, poate romantic, dar in acelasi timp funny, iar Manu...nu prea stiu :-? De camera facem rost usor, imprumutam noi de la cineva...gasim, iar montajul :-? Un programel de editat cred ca ar fi perfect, si sa incerc eu sa'i dau de capat, sau se ocupa cineva care deja se pricepe, chiar daca nu cunosc pe nimeni :-? Cat despre actori...Se ofera careva? :>

Ce gândeşte un bebe la botez :>

Stăteam ieri pe FaceBook, şi mă uitam pe profilul Alessiei Andreianu, fiica lui CRBL. Şi era o poză de la botez. Şi citind eu comentariile de pe acolo, să văd care ce a mai comentat, dau de un link...de la un blog...şi încep eu să citesc, şi să râd, de se întreba sor'mea ce'i cu mine :)) şi o chem şi pe ea, şi iar încep să citesc şi râdem amândouă la greu. Nu puteam să păstrez articolul pentru mine deci, citiţi şi râdeţi. Blog

Ora 14.00. Multă lume în casă. Mama s-a coafat, tata are un soi de şervet verde legat de gât, cam ca babeţica mea, dar mai îngust. Arată caraghios, am râs de el. Bietul tata, crede că râd de fapt cu el.
Oricum, suspect de multă agitaţie. Presimt că e în legătură cu mine.
Ia să stau treaz. Nu, mamă, nu vreau să dorm şi nici să mănânc. Voi îmi pregătiţi ceva. Ora 15.00. Au mai venit şi alţii. Vorbesc tare, râd. Din când în când se apleacă şi mă gâdilă. Ăsta-i un obicei tâmpit – ce, ne cunoaştem?
Pe voi vă gâdilă necunoscuţii în dormitor? Ia să plâng niţel, poate mă ia mama-n braţe şi scap. Deci trag aer în piept, deschid gura şi…

Ora 15.45. Presupun c-am adormit. Adică trebuie să fi dormit, nu? că acuma m-au trezit. Ce mitocani… Bă, dormeam, da? Ce mă trambalaţi atâta? Na, că acum a apucat-o pe mama cheful să mă schimbe. Femeie, tu pe ce lume eşti? Lasă-mă-n pace să dorm! Ia să tragem aer în piept…
Ora 16.15. Credeţi că am chef de plimbare? Adică, zău, vă imaginaţi că asta vrea omu’ sâmbătă după-amiază pe la patru, să se dea cu maşina?
Şi acum ne şi întoarcem, că cică au uitat un certificat de naştere.
Asta mi se pare o prostie – ce, aveţi nevoie de dovezi că m-am născut?
nu urlu suficient de tare aici? Nu pricepeţi? Vreau aaa-caaa-săăăă, la mine-n paaaat!
Ora 16.30. Oooo, ce de luminiţe-n camera asta! Şi ce tavan înalt!
Miroase cam naşpa, n-ar strica o curăţenie generală, dar dacă n-au ferestre, nici n-ai ce să speri… Uite-i şi pe tipii ăştia, umblă-n rochii aurii cu mâneci negre, doi bărboşi… na că unul a pus mâna pe mine – ia gheara, bă naşpetule, ce-i cu manierele astea?
Ora 16.40. Cântă – sau aşa cred ei. Mama e Carmina Burana pe lângă ăştia. Aloouu, mă blues brothers, mai încet că nu mă mai aud gândind!
Mă ţine-n braţe o tanti, habar n-am cine e, ăia rag de mama focului, e cam multă lume în spate, e şi oală mare în stânga, o masă… Cred că ăştia vor să mă mănânce. Băi, trebuie să scap de-aici imediat. Mama!
Maaaaa-maaaaa! Cât mai tare: MAAAA-MMMAAAAAA!
Ora 16.50. Urlu în continuare. Pân-aici mi-a fost, nu mai scap. Mama e cu ei, clar, în loc să mă scape din beleaua asta îngrozitoare (în care tot ea m-a băgat, dacă e să mă gândesc), a vent să-mi dea suzeta.
Suzeta? De-asta crezi tu, mamă, că am nevoie acum? Ia-mă de-aici, nu-i vezi p-ăştia ce-mi pregătesc? Ce trădătoare… Nu m-aş fi aşteptat la aşa ceva tocmai din partea ei.
Ora 17.00. Tanti m-a pasat la nenea, dar tot în spatele bărboşilor stau. Ăia fac vrăjitorii peste cartea de bucate, lumea îi aprobă cu gesturi stranii. În oala aia e apă, m-am prins. Nu văd de-aici dacă e vreun morcov şi niscaiva păstârnac înăuntru, dar n-am nici o-ndoială.
Cred că mă fac ciorbă. Am încurcat-o rău de tot. Cred c-am şi răguşit, dar nu mă las – cineva trebuie să mă salveze şi pe mine. Cineva, oricine, ajutor!
Ora 17.05. Nenea face avioane cu mine. Ce truc vechi, suckere, nu mă păcăleşti.
Ora 17.10. Nenea face avioane cu mitraliere şi cu bombe. Am tăcut, fazanul crede că datorită lui. Aiurea, nu m-am resemnat, doar îmi conserv puterile magice. Când or vrea să m-arunce-n oală, o să-mi iau zborul şi-o să le dau cu tifla din turlă. Roadeţi-vă unghiile, na, canibalilor.
Ora 17.15. Gata, pân-aici mi-a fost. M-au luat pe sus, m-au pus pe masă, m-au dezbrăcat. Pentru o clipă am ajuns pe burtă, dar puterile magice n-au acţionat, n-am putut s-o şterg, deşi am încercat. Acum m-a luat bărbosul nr. 1 şi mă duce spre oală. Acum, ajutor acum! Bă, nu mă băga-năuntru, bă, stai aşa…
Ora 17..15. WHOA! S-a răzgândit, uite-l că mă scoate. Stai să ţip.
Ora 17.15. Nu, iar mă bagă-n oală. Mă, nebunule, termină!
Ora 17.15. Iar m-a scos. Devine ridicol. Nici nu ştiu dacă vrea să mă înece pe bune, că mă ţine de nas şi gură. Poate vrea să mă sufoce? Mă deşteptule, tu respiri cumva pe alte găuri?
Ora 17.15. Dacă mai face asta încă o dată, pe bune dacă nu fac şi eu ceva pe el. Măcar atât. Ia, că mă ţine deasupra oalei, să mă scurg. Ce înapoiaţi… de prosoape n-aţi auzit?
Ora 17..20. Credeam c-am scăpat, că s-au îndurat. M-au luat de la oloi, m-au îmbrăcat la loc, dar m-au dat şi cu ulei şi tot lui nenea ăla m-au livrat şi ăla merge cu bărboşii într-o cameră secretă. Acolo o fi tigaia, poate nu mai vor ciorbă. Unde duceţi voi copiii mici, mă nenorociţilor? Ia să urlu un pic, poate atrag atenţia cuiva, deşi ăştia-s clar vorbiţi între ei.. Las’că scap eu şi vă dau pe mâna Poliţiei!
Ora 17.25. Nu trebuia să urlu. Mi-au băgat pe gât droguri cu linguriţa. Se-nvârte tot, mă ţin de bărbie să-nghit. Am reuşit să scuip un pic, dar bărbosul s-a ferit, e clar că are experienţă, pezevenghiul. În schimb, fraierul care mă ţine strâns în braţe e începător. Acum are o amintire de la mine pe rever.
Ora 17.30. Dhhroglgul ăla îşşşi mmfaşeee emfectul… mmmmhhhmmm… mi-e somn. Tu, trecătorule, dacă citeşti asta, să ştii că m-am luptat ca un bărbat şi-am fost învins mişeleşte. Adio şi să vă stau în gât.
Ora 18.00. M-am trezit din nou. Sunt viu, întreg.. Nu ştiu cum am scăpat, dar încă un botez nu mai suport. Băi, deştepţilor, sper că nu vă mai vine vreo idee săptămâna viitoare.
Femeie, ia scoate sutienul şi fă-te-ncoa. N-am uitat că m-ai trădat acolo, dar acum am nevoie de tine. Mi-e foame.