vineri, 26 noiembrie 2010

Articol nou...

Mă tot gândesc de ceva timp ce sa scriu pe blog, defapt, de duminică, de când am pus ultimul articol. Ei bine, mi-am amintit cu ocazia asta că eu mi-am făcut acest blog pentru că am ceva de spus, nu doar de dragul de a-mi face un blog. Şi pentru că îmi place să dezbat anumite subiecte până epuizez universul de discurs[dacă tot le am cu logica :))]

Şi mi-a amintit lucrul ăsta o întâmplare de Miercuri dimineaţă. Cum am primele două ore Desen şi Muzică, dirigul m-a învoit atât pe mine cât şi pe alte şase colege de la ore, să mergem într-o sală, să facem exerciţii pentru olimpiada la logică. Şi una din colegele mele a încercat să facă un exerciţiu pentru a le explica altor colege. Dar undeva a făcut greşit, a încălcat o lege, şi eu îi ziceam că nu e bine, şi am început să îi explic de ce e greşit, şi cum ar trebui să schimbe încât să fie corect, dar ea nu şi nu, că aşa scrie în carte, că aşa e corect. Am preferat să nu mă cert cu ea, şi să o las să termine înşiruirea de propoziţii, care formau un raţionament, şi abia apoi să îi explic. Dar şi după ce a terminat, şi după ce am început să îi explic uşor, păstrându-mi calmul, tot nu a vrut să înţeleagă, şi mă întrerupea în timp ce eu îi explicam...Lucru care mă enervează pe mine personal exagerat de mult.

De obicei mă enervez repede, dar niciodată nu imi vărs nervii pe nimeni, dar nu suport ca cineva să mă întrerupă când vorbesc. De la grădiniţă, ţin şi acum minte că doamna educatoare ne-a învăţat să nu vorbim în timp ce vorbesc şi adulţii, şi probabil de atunci am rămas cu asta în cap, dar chiar nu mi se pare normal. Mai ales când ţi se explică ceva, şi vrei să înţelegi, că doar vrei corect? Dacă şi atunci întrerupi persoana care îţi explică, păi cum pana mea să mai înţelegi? Şi în situaţii de genul ăsta, mă enervez de-a binelea, şi cum sunt şi eu, cu firea mea, nici nu te las să vorbeşti dacă mă întrerupi, dar deodată îmi pică fisa, şi realizez că fac acelaşi lucru, şi deodată tac, şi aştept ca cel care vrea să se certe cu mine să termine de vorbit. Şi abia apoi încep eu să-mi spun punctul de vedere. Dar e destul de posibil să fiu iarăşi întreruptă.

Şi mai sunt şi situaţiile în care eu pur şi simplu vorbesc, şi o persoană de lângă mine îşi aminteşte de o întâmplre datorită unui cuvânt/expresie/gest pe care-l/o fac/spun, şi începe să vorbească chiar dacă eu n-am terminat de vorbit. Şi mă trezesc zicând atunci "Mda, vorbeam şi eu..." şi persoana în cauză ori îşi cere scuze şi mă lasă să continui, ori nici nu mă aude şi continuă să vorbească. Sau, am un prieten, Alex, care mai zice uneori, cand e într-o situaţie similară "Hello, aici vorbeşte un om nu latră un câine" iar eu de ceva timp mai zic şi "Hello, aici colindă un om, nu latră un câine" ca şi Costel din Deko Cafe :))

Mda, asta sunt, şi aşa reacţionez când am ceva de spus şi nu sunt lăsată să mă desfăşor :))

duminică, 21 noiembrie 2010

Ce gândeşte un bebe la botez :>

Stăteam ieri pe FaceBook, şi mă uitam pe profilul Alessiei Andreianu, fiica lui CRBL. Şi era o poză de la botez. Şi citind eu comentariile de pe acolo, să văd care ce a mai comentat, dau de un link...de la un blog...şi încep eu să citesc, şi să râd, de se întreba sor'mea ce'i cu mine :)) şi o chem şi pe ea, şi iar încep să citesc şi râdem amândouă la greu. Nu puteam să păstrez articolul pentru mine deci, citiţi şi râdeţi. Blog

Ora 14.00. Multă lume în casă. Mama s-a coafat, tata are un soi de şervet verde legat de gât, cam ca babeţica mea, dar mai îngust. Arată caraghios, am râs de el. Bietul tata, crede că râd de fapt cu el.
Oricum, suspect de multă agitaţie. Presimt că e în legătură cu mine.
Ia să stau treaz. Nu, mamă, nu vreau să dorm şi nici să mănânc. Voi îmi pregătiţi ceva.
Ora 15.00. Au mai venit şi alţii. Vorbesc tare, râd. Din când în când se apleacă şi mă gâdilă. Ăsta-i un obicei tâmpit – ce, ne cunoaştem?
Pe voi vă gâdilă necunoscuţii în dormitor? Ia să plâng niţel, poate mă ia mama-n braţe şi scap. Deci trag aer în piept, deschid gura şi…

Ora 15.45. Presupun c-am adormit. Adică trebuie să fi dormit, nu? că acuma m-au trezit. Ce mitocani… Bă, dormeam, da? Ce mă trambalaţi atâta? Na, că acum a apucat-o pe mama cheful să mă schimbe. Femeie, tu pe ce lume eşti? Lasă-mă-n pace să dorm! Ia să tragem aer în piept…

Ora 16.15. Credeţi că am chef de plimbare? Adică, zău, vă imaginaţi că asta vrea omu’ sâmbătă după-amiază pe la patru, să se dea cu maşina?
Şi acum ne şi întoarcem, că cică au uitat un certificat de naştere.
Asta mi se pare o prostie – ce, aveţi nevoie de dovezi că m-am născut?
nu urlu suficient de tare aici? Nu pricepeţi? Vreau aaa-caaa-săăăă, la mine-n paaaat!

Ora 16.30. Oooo, ce de luminiţe-n camera asta! Şi ce tavan înalt!
Miroase cam naşpa, n-ar strica o curăţenie generală, dar dacă n-au ferestre, nici n-ai ce să speri… Uite-i şi pe tipii ăştia, umblă-n rochii aurii cu mâneci negre, doi bărboşi… na că unul a pus mâna pe mine – ia gheara, bă naşpetule, ce-i cu manierele astea?

Ora 16.40. Cântă – sau aşa cred ei. Mama e Carmina Burana pe lângă ăştia. Aloouu, mă blues brothers, mai încet că nu mă mai aud gândind!
Mă ţine-n braţe o tanti, habar n-am cine e, ăia rag de mama focului, e cam multă lume în spate, e şi oală mare în stânga, o masă… Cred că ăştia vor să mă mănânce. Băi, trebuie să scap de-aici imediat. Mama!
Maaaaa-maaaaa! Cât mai tare: MAAAA-MMMAAAAAA!

Ora 16.50. Urlu în continuare. Pân-aici mi-a fost, nu mai scap. Mama e cu ei, clar, în loc să mă scape din beleaua asta îngrozitoare (în care tot ea m-a băgat, dacă e să mă gândesc), a vent să-mi dea suzeta.
Suzeta? De-asta crezi tu, mamă, că am nevoie acum? Ia-mă de-aici, nu-i vezi p-ăştia ce-mi pregătesc? Ce trădătoare… Nu m-aş fi aşteptat la aşa ceva tocmai din partea ei.

Ora 17.00. Tanti m-a pasat la nenea, dar tot în spatele bărboşilor stau. Ăia fac vrăjitorii peste cartea de bucate, lumea îi aprobă cu gesturi stranii. În oala aia e apă, m-am prins. Nu văd de-aici dacă e vreun morcov şi niscaiva păstârnac înăuntru, dar n-am nici o-ndoială.
Cred că mă fac ciorbă. Am încurcat-o rău de tot. Cred c-am şi răguşit, dar nu mă las – cineva trebuie să mă salveze şi pe mine. Cineva, oricine, ajutor!

Ora 17.05. Nenea face avioane cu mine. Ce truc vechi, suckere, nu mă păcăleşti.
Ora 17.10. Nenea face avioane cu mitraliere şi cu bombe. Am tăcut, fazanul crede că datorită lui. Aiurea, nu m-am resemnat, doar îmi conserv puterile magice. Când or vrea să m-arunce-n oală, o să-mi iau zborul şi-o să le dau cu tifla din turlă. Roadeţi-vă unghiile, na, canibalilor.
Ora 17.15. Gata, pân-aici mi-a fost. M-au luat pe sus, m-au pus pe masă, m-au dezbrăcat. Pentru o clipă am ajuns pe burtă, dar puterile magice n-au acţionat, n-am putut s-o şterg, deşi am încercat. Acum m-a luat bărbosul nr. 1 şi mă duce spre oală. Acum, ajutor acum! Bă, nu mă băga-năuntru, bă, stai aşa…
Ora 17..15. WHOA! S-a răzgândit, uite-l că mă scoate. Stai să ţip.
Ora 17.15. Nu, iar mă bagă-n oală. Mă, nebunule, termină!
Ora 17.15. Iar m-a scos. Devine ridicol. Nici nu ştiu dacă vrea să mă înece pe bune, că mă ţine de nas şi gură. Poate vrea să mă sufoce? Mă deşteptule, tu respiri cumva pe alte găuri?
Ora 17.15. Dacă mai face asta încă o dată, pe bune dacă nu fac şi eu ceva pe el. Măcar atât. Ia, că mă ţine deasupra oalei, să mă scurg. Ce înapoiaţi… de prosoape n-aţi auzit?
Ora 17..20. Credeam c-am scăpat, că s-au îndurat. M-au luat de la oloi, m-au îmbrăcat la loc, dar m-au dat şi cu ulei şi tot lui nenea ăla m-au livrat şi ăla merge cu bărboşii într-o cameră secretă. Acolo o fi tigaia, poate nu mai vor ciorbă. Unde duceţi voi copiii mici, mă nenorociţilor? Ia să urlu un pic, poate atrag atenţia cuiva, deşi ăştia-s clar vorbiţi între ei.. Las’că scap eu şi vă dau pe mâna Poliţiei!
Ora 17.25. Nu trebuia să urlu. Mi-au băgat pe gât droguri cu linguriţa. Se-nvârte tot, mă ţin de bărbie să-nghit. Am reuşit să scuip un pic, dar bărbosul s-a ferit, e clar că are experienţă, pezevenghiul. În schimb, fraierul care mă ţine strâns în braţe e începător. Acum are o amintire de la mine pe rever.
Ora 17.30. Dhhroglgul ăla îşşşi mmfaşeee emfectul… mmmmhhhmmm… mi-e somn. Tu, trecătorule, dacă citeşti asta, să ştii că m-am luptat ca un bărbat şi-am fost învins mişeleşte. Adio şi să vă stau în gât.
Ora 18.00. M-am trezit din nou. Sunt viu, întreg.. Nu ştiu cum am scăpat, dar încă un botez nu mai suport. Băi, deştepţilor, sper că nu vă mai vine vreo idee săptămâna viitoare.
Femeie, ia scoate sutienul şi fă-te-ncoa. N-am uitat că m-ai trădat acolo, dar acum am nevoie de tine. Mi-e foame.

Şcoală...

Ei bine, cred ca era şi timpul să vorbesc puţin[mai mult :))] şi despre şcoală, nu? Păi, sunt elevă în clasa a 9-a, la Colegiul Naţional Costache Negri, Galaţi, profil Ştiinţe Sociale. Mai pe scurt, la pedagogic, clasa 9E.
Un mare dezavantaj l'ar reprezenta faptul că învăţ în cămin, la etajul 2, şi pe lângă faptul ca sunt multe scari de urcat, e şi departe de liceu, şi dacă trebuie să mergem cu clasa în liceu să facem vreo ora, durează o pauză întreagă. Şi dacă merg pana în liceu la sormea în pauză, uneori mai întârzii şi la ore. Dar e şi o parte buna când înveţi în cămin. Rar te deranjeaza cineva, profesorii ajung mai târziu, că după ce se sună, până iau catalogul, până ajung în cămin, până urcă două etaje, durează :)) Mai venea uneori pedagoaga şi ne închidea televizorul :-?[mda, avem şi din ăsta][păcat că nu mai merge că a luat pedagoaga cablul din câte am înţeles :-? :))] şi uneori ne zicea să facem linişte, dar în rest e destul de OK.
Profesorii sunt de tot felul. Şi buni, şi răi, şi de treabă, şi genul pe care îi suporţi doar în timpul orelor, şi pe mulţi nici nu ştiu cum îi cheamă :-? :)) Iar colegii...2 băieţi si 32 de fete[cu tot cu mine ;)]...o adunătură de copchii cu care îmi place să fac glume, şi să izbucnim o parte din noi în râs la ore, când zice unul din băieţi "Nu ştiu" sau când mai zice cineva "Salve magistra" :)) sau la ora de franceza eu şi o colegă "omlette du fromage" ca în Dexter :)) sau când ne mai spune dirigul expresia lui "Struţo-cămilă" şi proful de istorie cu glumele şi apelativele lui...şi multe alte lucruri. Şi, la urma urmei, suntem "9 Elefanţi" B-) :))

Materiile mele preferate[dapp, există şi din astea] sunt Engleza şi Logica, şi la amândouă merg la olimpiadă. Îmi place şi geografia, biologia, chimia, dar nu atât de mult ca să devină materii preferate.

Dacă e un lucru pe care îl urăsc la şcoală, e că îmi ia mult din timpul liber. Mă trezesc la 6:40 de obicei, la 7:15 plec de acasă, nu fiindca stau departe de liceu, fac doar 10 minute cu un maxi'taxi dar sunt foarte aglomerate dimineaţa, si greu mai găseşti unul în care poţi să respiri. Sau dacă merg cu autobuzul dimineaţa, e ceva de nedescris. Se încalcă legile fizicii :| Nu mai e loc în autobuz dar lumea totuşi urcă :| :)) şi când cobor zic ceva gen: "Aer...respir..pamant" :)) Şi ajung devreme la şcoală, pe la 7:40 în general, aştept să vină ceilalţi, clasicul "Neatza" când intră cineva pe uşa, şi uneori un telefon de vreo 10 minute de la Sandra înainte să se sune de intrare :)) şi în rest mesaje cu ea prin ore, plictiseală dacă nu sunt solicitată de profesori, şi în pauză mai vorbesc cu unii colegi, mai des colege, mai învăţ pentru ora care urmează :)) eventual imi fac si o tema rapid :))
Ajung acasa la ore diferite în fiecare zi, miercuri mai merg şi la chitara, şi stau la calculator când vin acasă, iar seara îmi amintesc că am teme, pe care încerc să le fac, şi învăţatul îl las pentru ziua următoare. Şi chiar dacă nu mă omor cu învăţatul, ma descurc binişor pot spune :-? învăt multe din clasă, nu învăţ acasă, şi iau note destul de bune, exact ca în generală. Dar sunt mai mereu obosită, şi aş vrea să dorm, deşi sunt mereu pregătită pentru distracţie.
Dar, asta e, nu pot să mă plâng. Încă mă bucur de viaţa de adolescentă şi asta e cam tot ce pot face.

"Anii în care dormi puţin, dar iubeşti şi râzi din plin." Right!

sâmbătă, 20 noiembrie 2010

Imnul FaceBook

Un video gasit pe blogul Tinei, de la 10C, si merita ascultat. Desi e foarte tare, si melodia,[originalul :))] si versurile, si Buzdugan e absolut genial, eu nu sunt chiar atat de obsedata de FB :-? adica, stai...Oricum, enjoy ;)

luni, 15 noiembrie 2010

Ea...

O cheama Alexandra...o stiti sub numele de Sandra...sau Bell...pentru mine:"Sis" sau "Sandra" sau "Domnisoara Alexandra :-w" :))
Ei bine, dupa cum stiti din articolele trecute, Sandra este cea mai buna prietena a mea, din Campulung Moldovenesc, pe care o stiu de pe DarkMark, si pe care nu am avut ocazia sa o cunosc personal.
Stiu ca nu eram prietene prea bune, vorbeam pe mess doar lucruri despre forum, si chiar acum a intrat pe mess :)) Dar intr'o seara, vroiam sa ii zic un anume lucru, dar inainte sa apuc eu sa zic ceva a zis ca vrea ea sa ma intrebe ceva, si era legat de ce vroiam eu sa ii zic. Si fara sa am vreun motiv, i'am povestit o parte din viata mea, si problemele pe care le aveam acum cateva luni. Pur si simplu stiam ca pot sa am incredere in ea, si ea la randul ei mi'a povestit o parte din problemele ei. Si incet incet, ea tot ascultandu'ma, si dandu'mi sfaturi, ne'am imprietenit. Si vorbeam foarte des pe mess, pana intr'o seara cand am era la tara, si vorbeam pe mess, ea fiind pe telefon. Si am facut schimb de numere, si peste vreo 2-3 zile am sunat'o. Si am vorbit o ora si 14 minute[Nu o ora si un sfert, o ora si 14 :-w] despre o gramada de subiecte, si am mai fi vorbit daca nu eram data in urmarire de sora si de varul meu :)) si acum vorbim des la telefon, si mai mereu in jur de o ora, mai putin dimineata, cand vorbim inainte de scoala, in jur de 10 minute. Si vorbim si pe mess cat de des putem, si prin mesaje prin ore. Inca nu pot sa imi dau seama cum de avem de vorbit atat de multe, dar e un sentiment placut sa vorbesti cu cineva care te intelege, si stie mereu ce sa zica pentru a te face sa te simti mai bine. Tind sa cred ca distanta dintre noi [ vro 500 de km, eu fiind din Galati :-? ] ne'a apropiat intr'un fel. Si e si o prietenie mai puternica.
De asemenea, Sandra are un accent moldovenesc nu foarte pronuntat, dar foarte dragut, cu care m'am obisnuit, si nici nu il mai observ, decat atunci cand vorbim despre accentul ei :)) si tin si acum inte ce mi'a zis la telefon, dupa ce a zis alo: "Nunima mea prin internet si telefon". Nunim inseamna "sora" in coreeana, poveste lunga :-j Si imi mai plac si certurile noastre puerile, cand ne contrazicem cine iubeste mai mult pe cine :)) dar nu ne'am mai contrazis de mult :-? Si imi place si cum eu ii zic S. sau B. si ea imi zice G. ca in GossipGirl :)) Imi place cand pun telefonul pe difuzor si ii cant la chitara diverse melodii, si ea spune ca e foarte tare, si mama imi zice ca nu sunt normala la cap :)) Si sa ascultam amandoua White Horse de la Taylor Swift si Over and Over de la Three Days Grace, si sa ne gandim ca le'as canta intr'una la chitara daca ar fi aici sau eu acolo.

Dar, nu e totul "numai lapte si miere" din pacate :-< Stiti cum e sa vrei sa plangi pe umarul cuiva? Pun pariu ca da. Stiti cum e sa vrei sa imbratisezi o persoana doar pentru ca ai nevoie de o imbratisare? Pariu ca da. Dar stiti cum e cand persoana respectiva nu e langa tine? Nu prea cred[Unii poate veti spune da aici, totusi ;))] Dar e destul de greu. Uneori ma gandesc ca...imi e dor de ea...dar nu e o exprimare tocmai fericita...cand iti e dor de cineva, inseamna sa iti lipseasca clipele cand acel cineva era langa tine, dar cum noi nu ne'am intalnit niciodata, nu vreau sa ma exprim asa. Pot sa spun doar ca...imi lipseste, si nu pot exprima in cuvinte cat de mult tin la ea si cat de mult mi'ar dori sa fie aici. As putea scrie 5 articole la fel de lungi ca asta despre Sandra si tot nu m'as plictisi. Tin la ea fiindca e o prietena adevarata, ca mereu isi face timp sa vorbeasca cu mine, ca mereu stie ce sa zica, sau macar incearca sa'mi dea cele mai bune sfaturi, pentru ca imi lipeste un zambet tamp pe fata cu buna ei dispozitie, si mereu imi ridica moralul, si pentru ca ma face sa rad pana nu mai pot cu glumele ei si comentariile de pe Facebook. Pentru ca isi face griji pentru mine, pentru ca ar uita de probleme ei doar ca sa ma ajute cu ale mele, si pentru ca e incapatanata si insista sa nu vorbeasca despre problemele ei :-w [ nu a fost nicio aluzie, S. :-" :))] Si pentru ca mi'as da si viata pentru ea daca ar fi nevoie, si stiu ca suna ca un cliseu, dar chiar asa este, fiindca tin mult la ea :X Si pentru ca ne'am dori amandoua sa ne intalnim macar o data si sa petrecem ceva timp impreuna, fiindca altfel, ne e foarte greu.

Dar pana atunci, ne multumim cu Mess, mesaje, telefon, forum, facebook, si ne bucuram de timpul in care vorbim, chiar daca uneori uitam amndoua cat e de rau ca nu suntem in acelasi oras, sentimentul ala imposibil de descris e mereu acolo :-<

vineri, 12 noiembrie 2010

Prietenie

Vreau pentru inceput sa'i dau dreptate Cosminei, pentru comentariul de la articolul anterior. Intr'adevar, am exagerat zicand ca "My life" este alcatuita dintr'un singur lucru, si anume chitara, si, desi nu'mi place sa ma contrazic singura, acum sunt nevoita sa o fac.
Unul dintre cele mai importante lucruri pentru mine, dupa familie, sunt prietenii.
Mereu prietenii au fost foarte importanti pentru mine, si, desi imi place sa fiu inconjurata de persoane cu care ma inteleg bine, imi place sa ma apropii de o singura persoana, maxim 2. Si aceea sa fie prietena mea cea mai buna. Se pare ca nu am avut mereu noroc. Din clasa a 5a pot sa spun ca am avut nevoie de o prietena, si am avut'o in clasa a 5a pe Irena, ne luptam amandoua pentru primul loc in clasa, dar tot am fost foarte apropiate, asta pana cand s'a mutat la alta clasa din scoala, si nu am mai fost atat de apropiate. In clasa a 6a m'am apropiat mult de alte doua colege, Beatrice si Diana, si desi eram cam imatura pe atunci, tot am avut nevoie de prietenia lor. Pana in clasa a 8a, am devenit cea mai buna prietena a Dianei si ea mi'a fost ca o sora. M'am imprietenit si cu alte 2 colege, datorita pozitiei din banci, dar eram doar prietene bune, nu eram BFF. Si acum sunt prietena foarte buna cu Diana, si suntem ca si surorile, ne intelegem perfect, iar eu sunt ca si parte din familia ei, ii cunosc parintii, si casa, si tot tacamul :)) Vrobes cu ea de fiecare data cand am ocazia, si ne povestim cum ne mai merge, de cand suntem la licee diferite. Iar acum, in clasa a9a, desi ma inteleg bine cu cateva colege, inca nu am avut norocul sa imi fac o "cea mai buna prietena" dar mai am timp.

Cum am mentionat in articolul despre DarkMark, mi'am facut multe prietene pe forum, si de multe ori, prieteniile la distanta, cu persoane pe care nu le'ai cunoscut inca, sunt mai puternice. Cand zic prietene de pe forum ma gandesc involuntar la 5 persoane:Sandra, Nico, Bianca[pentru cunoscatori Helena :))] Cosmina si Oana. Le consider persoane extraordinare, si le consider prietenele mele, chiar daca nu vorbesc cu toate atat de des, tot tin la ele, e involuntar. Si sper ca e reciproc. Despre Sandra o sa scriu un articol separat, fiindca e cea mai buna prietena a mea si merita, dar despre celelalte voi vorbi aici. Simt nevoia sa vorbesc, si sa spun cat de mult inseamna ele pentru mine.
Cu Nico nu vorbeam atat de des pana acum 2 luni, o cunosteam doar din posturile de pe forum, dar de ceva timp incerc sa vorbesc cat mai des cu ea, si am si numarul ei :> chiar daca e din Botosani si nu stiu cat de curand voi avea acazia sa o intalnesc :-< desi i'am zis si pe mess, e o persoana extraordinara, si incapatanata, fiindca nu vrea sa creada ce tocmai am scris :)) dar imi aduce mereu zambetul pe buze orice convorbire cu ea, mai putin cand sunt chiar suparata, dar ii zic uneori despre ce e vorba, si ma ajuta sa ma simt mai bine. Iar cu Oana, Cosmina si Bianca vorbesc ocazional, desi mi'ar placea sa vorbesc mai des, si nu pot fi niciodata suparata cand discut cu ele, din contra, ma tavalesc pe jos [ la figurat, evident :))] de ras. De asemenea, le cunosc si de pe forum, iar pe Bianca si din discutiile interminabile pe mess :)) Am stat intr'o zi 3 ore si am vorbit, despre toate subiectele posibile, si tin mult la ea. Defapt, tin mult la toti membrii de pe forum pe care ii cunosc cat de cat, dar la ele mai mult.

Sper ca nu m'am intins prea mult, si o sa va faceti timp sa cititi, fara sa va plictisiti.

More about me

 PS:De pe blogul lui Erin

Dacă eram un anotimp, eram primăvara.
Dacă eram o lună, eram Decembrie.
Dacă eram o zi a săptămânii, eram vineri.
Dacă eram o parte a zilei, eram răsăritul.
Dacă eram un animal marin, eram delfin.
Dacă eram un animal de uscat, eram pisica.
Dacă eram o virtute, eram altruismul.
Dacă eram o planeta eram Terra.
Dacă eram un lichid, eram ceai.
Dacă eram o piatră, eram opal.
Dacă eram un metal, eram aur.
Dacă eram o pasăre, eram un porumbel alb.
Dacă eram o plantă, eram un trandafir alb.
Dacă eram o stare a vremii, eram o ploaie de vara.
Dacă eram un instrument muzical, eram chitara.
Dacă eram un sentiment, eram afecţiunea.
Dacă eram un sunet, eram o şoaptă.
Dacă eram un cântec, eram Taylor Swift - White Horse.
Dacă eram un film, eram ...chiar nu stiu ( momentam).
Dacă eram un serial, eram Gossip Girl.
Dacă eram un oraș, eram Paris.
Dacă eram un gust, eram cel dulce.
Daca eram o aroma, eram aroma de căpşuni.
Dacă eram o culoare, eram albastru.
Dacă eram un material, eram denim.
Dacă eram o parte a corpului, eram ochii.
Dacă eram un drog, eram ciocolata.
Dacă eram un accesoriu, eram o brăţară.
Dacă eram o expresie a feței, eram zâmbetul.
Dacă eram o materie, eram engleza.
Dacă eram un personaj din desene animate, eram Bell[Frumoasa si Bestia]
Dacă eram un număr, eram 7.
Dacă eram o mașină, eram un van.
Dacă eram o haină, eram o mănuşă fără degete.

miercuri, 10 noiembrie 2010

Chitara

Mă gândeam ce titlu să dau acestui articol. Ceva care să exprime în câteva cuvinte ce înseamnă chitara pentru mine. Dar nu mi-a trecut nimic prin cap. Doar numele ei exprimă esenţa, şi având în vedere că scriu un articol despre chitară pe blog, înseamnă că într-adevăr înseamnă ceva.
Pentru cei care nu ştiu, există mai multe tipuri de chitări. Chitara clasică/spaniolă/rece, unde corzile sunt făcute trei din fir învelit în cupru şi trei din nylon. Chitară acustică/western despre care nu ştiu prea multe şi chitară electrică.
Eu sunt studentă în anul II la Centrul Cultural "Dunărea de Jos" Galaţi, secţia Chitară Clasică. Din septembrie 2009 am început să învăţ să cânt, şi de atunci, muzica, şi chitara sunt pe primele locuri în viaţa mea.

Nu ştiu dacă voi ştiţi cum e să iei chitara în mână, să apeşi cu degetele pe taste, să ciupeşti corzile şi să vezi că o anumită melodie este făcută de degetele tale. E o senzatie, cel puţin pentru mine, extraordinara, de nedescris :X Da, este greu, şi da, ar fi mai uşor să o dau naibii de chitară şi să nu mă mai obosesc, să nu mai fac şcoală şi gata, da, ar fi mult mai uşor, dar nu mereu calea cea mai uşoară este şi cea potrivită. Este greu din multe motive: la inceput a trebuit să învăţ poziţia notelor pe portativ, fiindcă eram paralelă cu muzica, iar apoi să învăţ cum se obţin notele la chitară. Şi durează mult să înveţi, asta până când poţiţia notelor pe gâtul chitării şi cântarea acestora devin automatisme. Şi încet-încet înveţi multe lucruri despre cum se cântă, şi tehnici de a cânta, şi înveţi să citeşti partituri scrise pentru chitară, multe lucruri.

Şi pe lângă partea practică, mai fac şi Teorie, unde învâţ cele mai interesant chestii şi mai inutile[aparent] despre muzică, şi multe lucruri cât mai detaliate. Abia sunt la început cu teoria, nu am aprofundat multe lucruri, dar ştiu că pe viitor voi învăţa game, cu particularităţile lor, şi cu armurile, dupa care trebuie să recunosc o anumita gamă X_X Greu, dar fără muncă nu fac nimic.

Cât despre ce ştiu să cânt la chitară, sunt multe pe care le-am învăţat la şcoala de arte, şi vreo câteva pe care le-am învăţat de pe internet, de bună voie. Ştiu să cânt 3 melodii Taylor Swift[ma rog, 2 jumate 8-|], o melodie Demi Lovato, una Jonas Brothers, 2 Three Days Grace si cam cate o jumatate din 2 melodii Paramore :)) Mai stiu o melodie de la Cargo, o bucata dintr-o melodie Mettalica, o melodie folk "Copiliţă fără minte", si o melodie făcută pe versuri de Eminescu. Cred că am menţionat cam tot ce ştiu să cânt :-? Cum am zis, inseamnă enorm pentru mine chitara, şi nu e ceva prea des întâlnit cântatul la chitară clasică, deci pot să mă mândresc cu asta :>

Mi-am zis să scriu articolul ăsta fiindca azi am avut oră de chitară, unde nu am cântat prea mult azi, dar a avut proful altă treabă. În schimb, după ora de teorie, am mers la sala de pictură, unde sora mea, Manu, e la pictură, şi aşteptam să termine. Şi o doamnă m-a întrebat dacă nu mai cânt. Şi mi-am scos chitara din husă, am cântat 3 melodii învăţate la şcoală, pe care le ştiu pe derost, şi le cânt cel mai bine, şi după câteva minute deja mă dureau degetele de la mâna stângă, din cauza bătăturilor, dar mi-am zis că merită, că asta îmi place, şi asta vreau să fac pe viitor, şi deja pun bazele viitorului, şi mi-am mai zis că, fiind o parte atât de importantă în viaţa mea, merită să împărtăşesc.

Ei bine, pentru mine, Guitar=My Life :X What about you? :>

marți, 9 noiembrie 2010

Du iu uana si mai Feisbuc?

Ei bine, asta e scrierea pe care imi place sa o folosesc pentru Do you wanna see my Facebook?[asta pentru cei care nu stiu expresia :))]
Ei bine, da, am si eu facebook. Il am de cateva luni, si l'am facut doar pentru ca zicea toata lumea cat de tare e pe FB si l'am facut doar ca sa zic si eu ca am cont. Intram doar cand primeam un mail cu vreo cerere de prietenie, si o acceptam.
Am inceput sa intru mai des, in fiecare zi defapt, de cand cu Sofer de Romania, si apasam cateva butoane, raspundeam la o intrebare la mintea cocsului, si luam 1000 de bani pe SoferdeRomania. Si nu stiu in ce fel, m'am apucat sa stau pe facebook :-? probabil din cauza DarkMartienilor, carora le'am dat cereri de prietenie, mi le'au acceptat, si am inceput sa intercationez. Am invat cum e cu aplicatiile, comentariile, si alte lucruri. Am avut o perioade de cateva zile in care am jucat FarmVille dar nu mi'a placut din simplul motiv ca nu prea stiam cum se joaca :)) da, de acord, interesant si foarte tare jocul, pentru eventualii fani, nimic de reprosat, dar daca nu ma descurcam, nu vroiam sa imi ocup timpul liber incercand sa ma prind cum functioneaza FarmVille'ul :D
Si am corupt'o si pe Sandra >:) si acum cred ca e si ea putin obsedata :)) [Ps:S., daca treci pe aici, lasa un comm :))]
Nu prea cred ca ar fi multe de zis despre obsesia mea cu FB'ul :-? Asta imi aminteste ca azi nu am intrat :)) am ce face urmatorul sfert de ora >:) :))

duminică, 7 noiembrie 2010

DarkMark

Ei bine, una din cele mai puternice obsesii ale mele este pentru forumul www.darkmark.org. L'am descoperit pe 17 martie, ziua in care mi'am facut si cont. Ei bine, este un forum cu tma HP, unde trebuie sa iti faci un personaj pentru RPG[Role Playing Game], iar eu am ales'o pe Alice Morris. Dar inainte de asta, m'am sortat sub un alt nume, nestiind ca imi trebuia nume si prenume. Si am cazut la astropufi. Apoi mi'am schimbat numele, m'am mai sortat odata, si am cazut la cercetasi, iar apoi, dintr'un motiv idiot pe care nu il stiu nici acum, m'am mai sortat odata si am cazut iar la Astropufi. Ma bucur ca nu am primit nicio advertizare sau ceva de genul de la administratori, am scapt :)) ei bine, de atunci, sunt un pufulete astronaut \m/ [ astro-puf ;)]

Evident, ca la inceput, am facut si eu gafele mele, dar cat timp a fost forumul inchis dupa venirea mea, am avut timp sa vad cum sta treaba. Stiu ca pe la inceput, nu prea stiam ce'i ala RPG si am inceput sa postez un fic[Fan-Fiction,poveste online, structurata pe capitole :D] post HP si nimic mai mult. Si sa postez la cafenea :)) Pana am inceput sa ma simt vinovata ca nu faceam RPG deloc X_X si am inceput :D Si au trecut aproape 8 luni de cand sunt inregistrata :X Si, pur si simplu nu pot sa ma satur de forum, sa citesc mesajele noi, sa mai postez si eu, si evident sa rad la glumele membrilor, si sa ma bucur de atmosfera familiala dintre membri :X

I'am adus pe forum pe sora mea mai mare cu un an si 7 luni, fiindca vedea cat timp petrec eu la calculator, si a inceput sa'i placa si ei forumul, si pe un prieten, fiindca stiam ca e fan Harry Potter si i'am dat link'ul de la fic'ul meu, postat pe forum.

Si pot sa spun ca am avut un mare noroc cu forumul asta. Datorita lui, si anumitor membri, care postau la cafenea melodii rock, am devenit si eu rockerita \m/si stiu o gramada de melodii si bancuri super tari :X si tot pe forum, am cunoscut'o pe una din actualele mele cele mai bune prietene, Alexandra[a.k.a. Sandra]. As vorbi acum despre cat de mult inseamna Sandra pentru mine, dar as devia de la subiect :D Si am cunoscut si multe alte persoane extraordinare, cu care incerc sa vorbesc cat mai mult, si cat mai des, dar nu imi permite timpul, si asta e alta din problemele mele despre care nu vreau sa vorbesc acum :D

Am avut candva o tentativa de a parasi forumul :-? dintr'un motiv anume, eram suparata, si imi ziceam "Bag piciorul in el de forum" dar nu am putut rezista nici macar cateva ore fara sa intru si sa vad ce s'a mai postat. Daca ma asez vreodata la calculator cu treaba, si deschid fereastra Mozzila, in loc sa intru pe site'ul unde am treaba, din reflex inru pe DarkMark :)) sau stau pe alte site'uri dar mereu am fereastra deschisa :)) si, fac ce fac, mereu arunc o privire, mereu vorbesc despre ce s'a mai postat cu sora mea, Manuela, si cred ca o innebunesc :-S :)) Si, ah da, sunt o DarkMartiana \m/

Sper ca nu v'am plictisit, dar chiar simteam sa scriu lucrurile astea, fiindca forumul reprezinta unul dintre lucrurile la care tin cel mai mult in viata, si care m'a afectat in mod considerabil. Dar, cam atat pe ziua de azi.

sâmbătă, 6 noiembrie 2010

Harry Potter

Prefer să vorbesc întâi despre această obsesie, fiindcă restul au o oarecare legatură. Povestea mea cu Harry Potter a început acum mult timp, eram prin clasa a 3a, poate a 4a, când văzusem primele doua filme. Si mai târziu pe al treilea, dar a durat pana in iarna 2009 să citesc cărţile. Înainte, nu obişnuiam să citesc, dar mi'a adus sora mea, Manuela, o carte de la biblioteca, pe care am citit'o imediat, şi mi'a deschis apetitul pentru citit. Şi ştiam că una din fostele mele colege avea cărţile Harry Potter, si cum toată lumea spunea că sunt cărţi grozave, mi'am propus să le citesc. Pe prima ştiu că am citi'o în două zile, dacă mă străduiesc un pic, îmi amintesc şi datele, ştiu clar că a fost în ultima săptămână de şcoală din 2009. :D In vacanţa de iarnă am citit cărţile 3,4,5, şi nu le puteam lăsa din mână. Cât citeam Ordinul Phoenix, mama îmi spunea sa mă culc, dar eu nu, că mai am câteva pagini până termin capitolul, pe care abia îl incepusem, şi apoi mai citeam un capitol, si imi ziceam mereu că e ultimul, şi apoi mă culc :)) dupa vacanţă, am împrumutat cartea a 2a, pe care am devorat'o într'o zi >:) din nou, daca ma concentrez, pot sa spun si data exacta :> Iar ultimele doua le'am luat de la biblioteca, aproape de sfarsitul lunii ianuarie. Cartea a 6a o luam cu mine la scoala, si citeam si in pauze, si in ore, ca oricum era ultima saptamana din semestru, eu aveam situatiile incheiate, nu ma deranjau profesorii, si citeam aproape 200 pagini pe zi. In trei zile a fost gata :D Iar ultima tot in trei zile am terminat'o, nu puteam sa o las jos din mana, citeam in timp ce mancam, nu mam ai uitam la televizor, nu mai stateam la calculator, doar citeam :))
Si o perioada am fost obsedata la cel mai mare grad de obsesie pe care vi'l puteti inchipui. Am imprumutat si versiunea in engleza a cartii a 7a, am citit cam tot ce se poate citi pe Wikipedia despre HP, si vorbeam mai mereu despre asta, de ii inebuneam pe toti din jurul meu :))
Intr'o zi, o fosta colega, mi'a zis ca a gasit un site cu sortare, si eram curioasa, sa vad la ce casa as fi eu, asa ca i'am cerut link'ul pe mess si am descoperit un forum, DarkMark :X dar despre asta in postul urmator :))

Cat despre cartile Harry Potter in sine, cred ca e inutil sa va spun cat de grozave sunt, fiindca e doar parerea mea. Sunt si persoane carera nu le place genul, deci trebuie sa cititi ca sa va faceti o parere ;) eu nu va pun acum sa cititi 7 romane, dar ma enervez repede cand cineva spune ca uraste un lucru care mie imi place, dar il uraste fara sa stie despre ce e vorba ;))
Mai am 3 cuvinte: Harry Potter rullz \m/ B-)

vineri, 5 noiembrie 2010

Obsesii

Toata lumea are obsesii, corect? Corect? Ei bine, eu zic ca da. Si cum eu nu ma exclud, am si eu cateva obsesii. Cred ca ar trebui sa le enumar si apoi sa vorbesc despre fiecare. Pai, pot sa zic ca sunt obsedata de Harry Potter, DarkMark.org, un forum cu tema Harry Potter, Facebook, Sofer de Romania, si emoticoane :X Cred ca astea ar fi cam toate :-?
Si ca sa le si dezbat, incep de la coada la cap :))

Emoticoanele. Nu prea eram obisnuita sa le folosesc, si daca aveam nevoie de unul, apasam butonasul zambaret din fereastra messenger'ului si imi aparea emoticonul, nu stiam decat cateva. Dar acum vreo cateva luni, tot vorbind pe mess cu un prieten, care pe atunci suferea si el de emoticonida[Boala de a pune emoticoane :D], si tot stand pe un forum unde membrii foloseau emoticoane, am inceput incet incet sa sa invat si sa folosesc cat mai multe. Ba chiar am descoperit unele care nici nu stiam ca exista. Acum nu stiu ce m'as face fara emoticoane, pur si simplu exprima perfect starile de spirit, si mi se pare o diferenta intre a zice: `Cine, eu?` si `Cine? :O eu :-"` Poate e o problema personala, poate nu, dar pur si simplu nu pot sa nu folosesc emoticoane. Mai putin cand vine vorba de lucruri serioase. Atunci nici macar nu'mi trece prin cap sa apas mai stiu eu ce combinatie de taste, sa nu dau impresia ca am chef de glume sau ceva :D

Sofer de Romania. Probabil stiti site'ul. Sau probabil v'am tot innebunit eu cu mass'urile si cu statusul :)) Ei bine, l'am descoperit la statusul cuiva, si mi'am zis: "Pare smecher :-? hai sa'mi fac si eu cont" si mi'am facut, si acum ceva timp ravneam intr'una dupa mai multi bani virtuali, si dupa cat mai putine opriri :)) si datorita acestui site nu mi'am sters contul de pe Facebook, ca doar imi dadea quiz'ul cate 1000 de bani pe zi :D Datorita acestui site mi se umplea in fiecare zi inbox'ul cu newsletters de la site'urile partenere ProMotor care aveau un micut link ce iti mai dadea cativa banuti in fiecare zi. Stiu ca premiul e un Opel dar nu de asta joc :-? e mai mult o joaca de copii, si a devenit obsesie :"> si de cnad cu Opel'ul, doua persoane din alte orase m'au intrebat daca vin in orasul lor cand o sa castig masina :)) poate imi iau si carnet pana atunci :-?

Celelalte trei obsesii ale mele merita postari separate, si cred ca v'ati plictisi daca as scrie cat am de scris despre fiecare :))

marți, 2 noiembrie 2010

Who I am?

Who I am? Pai cred ca ar trebui sa va zic.
Sunt Georgiana, din Galati, am aproape 15 ani si mi'am zis sa'mi fac un blog. De ce? Pentru ca am citit cateva bloguri si mi se pare tare idea, si vreau si eu sa scriu pe un blog, parerea mea pe diferite subiecte, dar sa pot sa dezbat cum trebuie.
Cred ca ar trebui sa'mi fac o prezentare generala, dar mai bine folosesc ceva gata facut de altcineva, pe care nu trebuie sa il gandesc, fiindca duc lipsa de inspiratie in momentul de fata :D

A.
 - Available: For who needs me
- Animal: Parrots


B.
- Birthday: 28. XII

- Best friends: Sandra, Diana, si restul >:d<
- Best feeling in the world: Happiness
- Best weather: Sun. :X
- Been in love: Nope :)
- Been on stage: Yes. [X_X]
- Believe in yourself: Of course.
- Believe in life on other planets: Maybe :-??
- Believe in miracles: Sometimes
- Believe in magic: No.
- Believe in God: Yes.
- Believe in Satan: Yes.
- Believe in Santa: Ah, no.
- Believe in ghost/spirits: Nope :D
- Believe in evolution: Yes.

C.
- Candy: Dapp :X
- Color: Blue.
- Cried in school: First grades
- Chocolate/vanilla: Both
- Cake or pie: Both
- Countries to visit: UK, USA, France

D.
- Day or night: Night
- Danced: Dapp
- Danced in the rain: Nope :-?
- Danced in the midlle of the street: Nope

E.
- Eyes: Hazel
- Ever failed a class: Nope

F.
- First thoughts waking up: What time is it?
- Fruit: Apples, Strawberries

G.
- Greats fear: Many :D
- Gum: Five

H.
- Hair colour: Dark brown
- Height: 1.72
- Happy: Dapp :X

- How do you want to die: Happy :D
- Hate: Some things.

I.
- Eye colour (in boys): All :D
- Hair colour (in boys): All D
- Height (in boys): Taller than me.
- Clothing style (in boys): Doesn't matter as long as they look good :D
- Ice cream: Vanilla.
- Instrument: Guitar :X

J.
- Job: Journalist, Psyochologist, Guitarist

K.
- Kids: Yep, a girl ;))
- Keep a journal: Yes.

L.
- Love: E nough
- Love at first sight: Never

M.
- Manga: Nope.
- Movie: More than just one :D
- Marriage: I guess so :-??

N.
- Number: 7
- Nickname: Georga, Alice Morris

O.
- One wish: Happiness
- One phobia: Ophidiophobia[Snakes]


P.
- Place you`d like to live: Hmm.. I don’t know yet.
- Pepsi/Coke: Coke.

R.
- Reason to cry: Memories
- Reality Tv: More than one

S.
- Song: White horse, Never too late, September
- Shoe size: 40
- Smoked: No.
- Sing well: Some say that I do :-??
- Single or group dates: Single.
- Strawberries or blueberries: Strawberries

T.
- Time for bed: 22-2 :))
- Touch your tongue to your nose: Nope.

U.
- Vegetable you hate: Dunno.
- Vegetable you love: More than one ;))

W.
- Weakness: A few
- Wanted to be a model: No.
- Where do we go when we die: Heaven or Hell
- Worst weather: Storm
- Word: Awww

X.
- X-mas: Love it :X

Y.
- Year it is now : 2010
- Yellow: To strong X_X

Z.
- Zoo animal: Lions&Tigers